...

COMUNICAT DE PRESĂ

Chișinău, 04 noiembrie  2026

La 19 octombrie 2026, A.O. RCTV „Memoria”, Promo-LEX, OMCT și IRCT au transmis Comitetului ONU împotriva Torturii un raport alternativ comun pentru evaluarea Republicii Moldova, planificată în cadrul sesiunii a 85-a CAT, care va avea loc în perioada 16.11.26 - 4.12.26, la Geneva. 

Republica Moldova a înregistrat progrese în dezvoltarea mecanismelor de prevenire a torturii, însă persistă deficiențe în investigarea și sancționarea cazurilor de tortură și rele tratamente, precum și în asigurarea dreptului victimelor la reparație și reabilitare.  

Pe 50 de pagini, cu peste 300 de trimiteri la surse publice, raportul analizează prevenirea și combaterea torturii și a relelor tratamente, cu date actualizate până în octombrie 2026 și formulează 50 de recomandări cu termene și instituții responsabile.

Raportul constată că niciuna dintre cele trei recomandări prioritare selectate de CAT în 2017 nu a fost evaluată ca fiind implementată. Acestea vizează garanțiile fundamentale în custodia poliției, rezultatul urmăririlor penale în cazul Brăguță, precum și bugetul și independența Consiliului pentru Prevenirea Torturii.

„Din 2018, nicio victimă a torturii nu a primit niciun leu prin mecanismul de compensare al statului, iar asistența psihologică plătită de stat începe doar după o plângere penală și se oprește după trei luni. 

Supraviețuitorii au nevoie de ani de reabilitare, iar legea le oferă doar 90 de zile. De 26 de ani, statul se bazează pe singurul centru de reabilitare, căruia nu i-a alocat niciodată un buget. Dar este salutabil cel puțin sprijinul prin oferirea unui spațiu pentru activitate”, a declarat Ludmila Popovici, directoarea executivă a RCTV „Memoria”.

„Cifrele vorbesc singure: 299 de sesizări de tortură și rele tratamente în 2025, 76 de anchete și doar trei încadrate drept tortură. În martie 2026, în cauza Petrov, Curtea Europeană a numit ierarhiile informale din penitenciare o problemă structurală, tolerată de autorități. Comitetul trebuie să ceară statului termene și bugete, pentru că promisiuni a primit destule”, a declarat Vadim Vieru, director de programe al Asociației Promo-LEX.

Principalele constatări ale raportului

1. Investigarea și sancționarea cazurilor de tortură rămân insuficiente.

În 2025, procurorii au înregistrat 299 de sesizări privind tortura și relele tratamente, față de 511 în 2021. Urmărirea penală a fost pornită în aproximativ unul din patru cazuri, iar în 2025 doar trei dintre cele 76 de anchete au fost încadrate juridic drept tortură. În 2024, instanțele au achitat în primă instanță 8 din cei 18 inculpați, iar pedepsele cu suspendare le depășesc an de an pe cele cu executare.

Potrivit datelor CRJM citate în raport, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, începând cu 1997, 199 de încălcări ale articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cauze privind Republica Moldova.

2. Condițiile de detenție și influența ierarhiilor informale din penitenciare continuă să reprezinte probleme sistemice. 

Raportul descrie controlul exercitat de ierarhiile informale dintre deținuți, condițiile inadecvate de detenție și insuficiența măsurilor de protecție. Penitenciarul nr. 13 din Chișinău funcționa în decembrie 2025 la 165% din capacitate, cu 939 de deținuți, iar persoanele care cer protecție sunt ținute ani la rând în foste celule disciplinare, cu 2 până la 3,5 metri pătrați de persoană. În iunie 2025, deținuți din vârful ierarhiei au obstrucționat vizita Comitetului European pentru Prevenirea Torturii la Penitenciarul nr. 15 Cricova, o ingerință pe care Comitetul a numit-o fără precedent. În martie 2026, în cauza Petrov împotriva Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat caracterul structural al tratamentelor degradante și al muncii forțate la care sunt supuși deținuții marginalizați, precum și tolerarea acestor practici de către autorități.

3. Dreptul victimelor la reparație și reabilitare rămâne insuficient garantat în practică.

Deși Legea nr. 137/2016 privind reabilitarea victimelor infracțiunilor prevede compensații, inclusiv pentru victimele torturii, accesul la acestea depinde de o hotărâre judecătorească definitivă și de calitatea de parte civilă, iar prejudiciul moral este exclus. Asistența psihologică finanțată de stat începe doar după depunerea unei plângeri penale și durează cel mult trei luni. Potrivit raportului, de la 1 ianuarie 2018, când a intrat în vigoare capitolul privind compensațiile, nicio victimă a vreunei infracțiuni nu a solicitat sau primit compensații prin mecanismul de stat.

Proiectul de lege nr. 352/2026, adoptat în prima lectură la 24 septembrie 2026, simplifică procedura de acordare a compensațiilor. Dispozițiile sale finale amână însă intrarea în vigoare până la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un termen incert, pe care nici Guvernul nu îl anticipează înainte de 2028.

4. Regiunea transnistreană rămâne în afara unor garanții efective împotriva torturii.

Raportul documentează detenții motivate politic, tortură, rele tratamente și alte încălcări grave ale drepturilor omului în regiune, unde aproximativ 1.325 de persoane erau deținute la 1 ianuarie 2026. După ieșirea Rusiei din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în septembrie 2022, obligațiile pozitive ale Republicii Moldova au rămas singura protecție convențională pentru aceste persoane. Autorii atrag atenția asupra lipsei unor mecanisme eficiente de protecție și reabilitare pentru cei care au suferit asemenea abuzuri. Un exemplu este cazul lui Alexandr Dimov, reținut în mai 2022 și eliberat în februarie 2025, în privința căruia a fost depusă o comunicare individuală la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, vizând inclusiv lipsa măsurilor de reabilitare din partea Republicii Moldova.

Recomandările organizațiilor pentru autorități

Raportul formulează recomandări concrete pentru consolidarea prevenirii torturii, investigarea eficientă a cazurilor și garantarea dreptului victimelor la reparație.

 Printre principalele măsuri solicitate se numără:

1. Adoptarea Proiectului de lege nr. 352/2026 în a doua lectură, cu intrarea în vigoare cel târziu la 1 iulie 2027, precum  și eliminarea barierelor juridice în accesarea serviciilor de reabilitare.

2. Instituirea unui program bugetar anual de cel puțin 5 milioane de lei pentru contractarea serviciilor specializate de reabilitare oferite de organizații neguvernamentale, precum și crearea unui program tranzitoriu pentru cel puțin 300 de supraviețuitori anual.

3. Garantarea prin lege a competenței exclusive a unei secții specializate de procurori pentru infracțiunile de tortură, suspendarea obligatorie din funcție a persoanelor suspectate, finalizarea cu hotărâri definitive, în 2027, a dosarelor Brăguță și punerea în aplicare, prin hotărâre de Guvern, a măsurilor cerute de CPT împotriva ierarhiilor informale din penitenciare.

4. O linie bugetară distinctă de cel puțin 2 milioane de lei în bugetul de stat pentru 2027 pentru mecanismul național de prevenire a torturii, cu un secretariat permanent și o procedură transparentă de selecție a membrilor Consiliului pentru Prevenirea Torturii.

5. Crearea unui mecanism legal de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție, din regiunea transnistreană.

Autorii raportului subliniază necesitatea unor măsuri concrete, susținute de resurse și termene clare de implementare, pentru a transforma obligațiile asumate de stat în garanții efective de prevenire a torturii, tragere la răspundere și reabilitare a supraviețuitorilor.

Raportul integral, în limba engleză, poate fi consultat aici: Torture and Ill-Treatment in the Republic of Moldova.

Despre raport

Raportul alternativ comun ”Torture and Ill-Treatment in the Republic of Moldova” a fost elaborat în cadrul proiectului „Moldova before the Committee against Torture: joint civil society reporting and follow-up on the 2026 review”, implementat de A.O. RCTV „Memoria” în parteneriat cu Asociația Promo-LEX, între 1 octombrie 2026 și 30 septembrie 2027, cu sprijinul Organizației Mondiale Împotriva Torturii (OMCT).

Despre organizațiile semnatare:

1. Asociația Obștească, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” (RCTV Memoria) oferă din anul 2000 servicii integrate de reabilitare medicală, psihologică, socială și juridică victimelor torturii și relelor tratamente. În 2025, centrul a asigurat 4.082 de consultații medicale, 2.384 de consultații de sănătate mintală și 814 vizite de asistență socială. Organizația este membră a rețelei internaționale de centre de reabilitare a victimelor torturii, dirijate de IRCT (www.irct.org).

2. Asociația Promo-LEX, înființată în 2002, promovează și apără drepturile omului, inclusiv prin documentarea cazurilor de tortură și rele tratamente, monitorizarea locurilor de detenție și reprezentarea victimelor în fața instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

3. OMCT coordonează rețeaua internațională SOS-Torture, care reunește peste 200 de organizații implicate în prevenirea și combaterea torturii.

4. IRCT este o rețea internațională de centre de reabilitare și experți care sprijină supraviețuitorii torturii și promovează accesul acestora la servicii specializate.

Contacte pentru presă: 

A.O. RCTV „Memoria”: rctv@memoria.md 

Asociația Promo-LEX: vadim.vieru@promolex.md